Creditul la banca: un pact cu diavolul!

Se spune ca o economie nu poate functiona fara credite. Imprumuturile bancare sunt considerate a fi sangele care circula prin intreg organismul economic si-l mentine in viata. Unii economisti ne indeamna chiar sa consumam mai mult pentru ca asta impulsioneaza cresterea economica. Presa are prea putin discernamant cand vine vorba de astfel de teorii si le prezinta ca atare. Iar in pauzele dintre emisiuni vedem reclamele diferitelor banci, care ne prezinta tipuri tot mai simple si mai avantajoase de credite, asigurandu-ne ca toate visele noastre se pot implini chiar acum!

Nu voi critica absurditatea ideii ca intr-o criza trebuie stimulat cu orice pret consumul. Ma preocupa mai mult creditele personale, care ne afecteaza direct. Scriu acest text din postura unui om care a avut si mai are inca credite, atat personale cat si pe firma, atat ipotecare cat si de consum. Stiu destul de bine cum functioneaza sistemul, care sunt capcanele, iluziile si consecintele.

De ce luam un imprumut? Pentru ca vrem sa obtinem ceva acum si sa platim doar mai tarziu. In teorie, daca banii imprumutati ii investim in ceva care produce valoare, am facut o afacere buna pentru ca vom iesi pe profit pe termen lung, adica ne ramane sursa de venit dupa ce terminam de achitat ratele. Dar foarte rar se intampla asta! De cele mai multe ori luam bani de la banca nu pentru a-i investi in active ci pentru a ne cumpara pasive, adica obiecte care nu produc bani, iar uneori chiar ne costa intretinerea lor.

Partea frumoasa este ca acelasi obiect poate fi uneori pasiv si alteori activ; de exemplu, daca cumparam o masina pentru a face taximetrie am facut o investitie buna, pentru ca vom recupera cu profit suma, dar daca am luat-o doar ca sa impresionam gagici a fost o idee proasta, vom avea de platit rate, intretinerea ei, plus cheltuieli colaterale generate de ea.

Tentatia de a accesa un credit este foarte mare. Noi oamenii vrem satisfactii imediate si amanam pe mai tarziu partea neplacuta pe care nu o putem insa evita. Din pacate, de multe ori decizia de a ne imprumuta este irationala si pripita. Multi dintre noi nu citesc detaliile contractului cu banca, nu cunosc dobanda reala (DAE) si sunt vrajiti de reclamele care promit rate mici dar nu mentioneaza numeroasele comisioane si faptul ca banca poate creste valoarea lor in timp.

O decizie luata in graba care ne ofera o multumire de scurta durata ne poate afecta insa viata pe termen lung intr-un mod foarte neplacut. Multi romani au trait asta pe propria piele in ultimii 2 ani, dupa exuberanta creditarii din timpul boom-ului imobiliar, iar acum cand economia este in criza au ajuns in situatii disperate, in care salariile le-au scazut si ratele au crescut. Oameni care isi afisau cu ostentatie produsele achizitionate pe credit in urma cu 3 ani au ajuns azi la limita saraciei, cu rate aproape la fel de mari ca veniturile, cu masini pierdute in favoarea societatilor de leasing, cu conturi poprite, apartamente vandute la licitatie si executari silite ale bunurilor.

Romanii au invatat o lectie dureroasa. Nu erau obisnuiti cu capitalismul. Pana prin anul 2000, totalul creditelor pentru persoane fizice din tara noastra era insignifiant, mult mai mic decat nivelul economisirii. Dar intr-un deceniu, lucrurile s-au schimbat radical. Cetatenii romani nu cunoasteau insa pericolele unor imprumuturi fara discernamant si nici elementele esentiale care trebuie urmarite intr-un contract de credit. Au semnat deci un pact cu diavolul, si-au amanetat viitorul pentru masini de fitze, televizoare cu diagonala mare (care oricum nu transmit mai bine posturile romanesti), vile de prost gust greu de intretinut, excursii exotice, shopping la mall si impresionat vecini. Prostia se plateste insa, iar clipa scandentei a venit mai repede decat s-au asteptat. Fericirea iluzorie a durat putin, repercusiunile negative vor persista insa multi ani de acum incolo.

Ma intreb insa daca lumea chiar a invatat ceva din criza asta. Ma intreb daca la urmatorul bubble vor exista mai multe minti limpezi care sa pledeze pentru rationalitate si precautie. Ma intreb ce se va intampla cand cardurile de credit vor deveni si in Romania la fel de populare ca in vest si aceasta noua tentatie, chiar mai parsiva si mai usor de urmat, va fi disponibila pentru milioane de cetateni. Dupa Caritas, FNI si bula imobiliara, este foarte plauzibil sa urmeze si alte esecuri financiare de proportii. Doar ca creditele sunt legale si nimeni nu poate cere despagubiri pentru propriile decizii gresite. Mai presus de informarea in domeniul economic, trebuie deci sa invatam sa fim responsabili si sa ne asumam faptele.