Care sunt perspectivele sistemului de pensii din Romania pe termen lung? Am sa incerc sa schitez cateva idei si propuneri; nu sunt un expert in domeniu, nici nu vreau sa fiu, dar e cazul sa ne gandim si la viitor, sa nu ne pierdem timpul cu dispute stupide, sa nu fim mereu luati prin surprindere de problemele care apar – iar noi, ca simpli cetateni, avem dreptul de a ne spune parerea si chiar de a veni cu solutii, proaste cum sunt, dupa mintea noastra…
1. Este necesara cresterea treptata a varstei de pensionare, pana la 65 de ani, dupa modelul tarilor nordice. Numarul de pensionari trebuie sa ajunga in doua decenii la o cota acceptabila – nu ma astept sa revina la procentele din anii ’60-’70 fata de numarul salariatilor, dar oricum, ponderea lor actuala nu este sustenabila. De asemenea, varsta de pensionare la femei trebuie sa fie egala cu cea de la barbati, asta e o chestiune de bun simt si de eliminare a unei discriminari. Speranta de viata la barbati este cu cativa ani mai mica decat la femei, in momentul actual pentru un barbat roman perspectivele sunt destul de sumbre: moartea la doar cativa ani de la retragerea din activitate. In ultimii 17 ani politica pensionarilor anticipate si numarul excesiv de pensionari pe baza de boala, obtinute cu spaga si relatii, au adus varsta medie de pensionare la 54 de ani, ceea ce este total inacceptabil.
2. O masura binevenita ar fi incurajarea pensionarilor de a lucra in sisteme de tip part-time, de colaborare, cu drepturi intelectuale, de acasa sau prin internet; foarte multe persoane simt ca isi pierd rostul dupa retragerea din activitate si asta le afecteaza emotional si fizic; ei au inca multe de oferit si pot sa-si valorifice experienta de viata in folosul societatii; in plus, au astfel ocazia de a obtine un venit in plus – care nu ar trebui impozitat, pentru a incuraja aceste activitati. Prevederile discriminatorii care impun retragerea fortata din munca la o varsta fixa in anumite sectoare de stat trebuie eliminate!
3. Este timpul sa facem un plan serios de a aduce muncitori straini si imigranti, dupa modelul Europei de vest. La nivelul institutiilor UE se discuta deja despre acordarea de “carduri albastre”, respectiv permise de munca, dupa modelul “green cards” din Statele Unite; Romania trebuie sa adere la acest sistem si sa-si stabileasca necesitatile sectoriale de muncitori. Binenteles, e nevoie de o strageie coerenta, care sa aiba in vedere oferirea tuturor facilitatilor necesare pentru ca acesti oameni sa poata lucra aici in conditii decente. De asemenea, trebuie create niste reguli de acordare a cetateniei, in timp, pentru cei care doresc acest lucru; asta implica o strategie de integrare a lor in societate. Selectarea trebuie sa fie riguroasa, pe sistem canadian: avem nevoie doar de persoanele de valoare, tineri specialisti apti de munca, nu dorim sa mai adaugam si problema imigratiei celorlalte probleme pe care le mai avem. Acest influx de muncitori va creste veniturile pentru fondurile de pensii, echilibrand astfel bugetul.
4. Cetatenii din Republica Moldova ar trebui sa primeasca facilitati speciale pentru a munci in Romania; e necesara o filtrare mai riguroasa a acestor persoane, pentru a se asigura faptul ca ei lucreaza cu adevarat in tara noastra si nu folosesc aceasta ocazie doar pentru a pleca mai departe, spre vestul Europei. Contributiile lor la bugetul de pensii ar fi binevenite si in plus ei au un mare atu fata de imigrantii si muncitorii straini: cunoasterea limbii romane si apropierea culturala fata de romani.
5. Cresterea numarului de salariati din Romania se poate realiza si prin incurajarea intoarcerii in tara a romanilor plecat la munca in strainatate. Salariile din Romania au crescut in ultimii ani, iar in tara exista zone cu somaj redus, care au nevoie de un influx de muncitori. S-ar putea face o strategie pentru sustinerea persoanelor care doresc sa lucreze in alte zone decat cele de resedinta, accentuand beneficiile migratiei fortei de munca in interiorul tarii si nu plecarea in alte state.
6. Pe termen lung, pe langa fondurile private de pensii, statul trebuie sa ia in calcul si transformarea propriului buget de pensii intr-un fond special, administrat sub o forma asemanatoare unui fond de investitii. Este evident ca simpla colectare a banilor de la salariatii actuali pentru plata pensiilor va limita mult valoarea acestora si va crea o necesitate perpetua de ajutoare suplimentare din partea bugetului general. CEC-ul, ca principala banca a statului si banca preferata a pensionarilor, ar putea fi insarcinat cu administrarea acestui fond. Crearea lui se poate face doar treptat, pentru a nu priva pensionarii actuali de sumele care li se cuvin. Investitiile pe care CEC-ul va avea dreptul sa le faca folosind fondul de pensii vor fi limitate la cele cu risc minim: bonuri de tezaur, obligatiuni ale statului roman, obligatiuni municipale, oobligatiuni ale altor state europene. In acest fel banii vor fi investiti tot in piata locala, crescand bugetul statului si al oraselor, si in acelasi timp pe termen lung pensionarii vor putea avea venituri mai mari. CEC ar putea acorda, de asemenea, credite pentru pensionari (un sistem de genul fostului C.A.R.), obtinand venituri suplimentare si satisfacand nevoile unei categorii de persoane carora alte banci refuza sa le acorde credite din considerente de varsta.
7. Salariatii ar trebui incurajati sa depuna in fondurile de pensii (atat cel de stat cat si cele private) fonduri suplimentare, prin acordarea de deduceri din impozite pentru ei si angajatori. Sistemul poate fi asemanator cu 401(k) din Statele Unite. De asemenea, e nevoie de un grad mai mare de transparenta din partea fondurilor de pensii: oamenii trebuie sa stie tot timpul care sunt sumele existente, care este rata lor de crestere, ce perspective au pentru pensie si in ce orizont de timp, iar daca doresc sa poata depune oricand orice sume in aceste conturi ca si contributie ulterioara; daca o persoana vrea sa se retraga la 40 de ani in loc de 65, dar poate depune pe loc 200.000 euro in fondul de pensii, trebuie lasata sa o faca! Suma aleasa de mine este arbitrara, binenteles, e nevoie de un calcul clar pentru nivelul de beneficii in cazul pensionarilor anticipate.
8. Statul trebuie sa se implice mai mult in educarea d.p.d.v. financiar a cetatenilor, incepand din scoala dar si pe tot parcursul vietii. Oamenii au nevoie sa inteleaga cum functioneaza sistemul de pensii, ce inseamna un fond de investitii, care sunt limitele redistributiei sumelor din buget, ce inseamna economisire si investitii, cum sa se fereasca de creditarea excesiva etc.
Astept comentariile si ideile voastre!
