Curiozitati despre Cluj

Iata cateva fragmente din istoria Clujului si niste legende urbane din orasul nostru:

• Dealul Melcilor. La nord de Floresti se afla un damb numit “Dealul Melcilor”; in urma cu milioane de ani, cand Clujul era sub apele marii, acolo exista o laguna cu apa calda in care traiau numeroase vietuitoare marine; azi poti gasi o multime de fosile intacte ale acestora; e un loc ideal pentru a te plimba cu prietenii creationisti! 🙂

• Celtii in Transilvania. Urmele arheologice confirma faptul ca in perioada 500 i.e.n. – 100 e.n., in aceasta zona triburile dacice convietuiau cu celtii.

• Napoca. Istoricii nu au ajuns la un consens; unii spun ca originea numelui provine de la triburile dacice Naparis si Napaei, altii sustin varianta grecescului “napos” care inseamna “vale impadurita”, iar altii ca ar fi o derivatie a radicalului indo-european “snap-“, adica “umezeala”.

• Numele Clujului. Castrum clus, denumirea latina a cetatii, a devenit Cluj in romana, Kolozsvar in maghiara si Klausenburg in germana; originea ar putea fi latinescul “clus” care inseamna “inchis”, sau din cuvintele germene “klaus” ori “klause” (care desemneaza o trecatoare intre munti), respectiv “clusa” (stavilar, baraj); in 1974, Ceausescu decide sa adauge si vechea denumire Napoca la numele orasului, noul nume fiind o combinatie nefericita in opinia mea.

• Invazia mongola. Clujul a fost distrus de navalirea mongola in 1241, fiind repopulat cu colonisti adusi din vestul Europei, in special sasi.

• Structura demografica. In perioada medievala, Clujul avea o populatie destul de mica, de 4000-6000 locuitori, fiind a treia cetate din Transilvania dupa Brasov si Sibiu, ajungand pe primul loc in secolul XVI cand depaseste 10.000 cetateni; numarul sasilor si al maghiarilor era aproximativ egal, iar romanii locuiau in satele din jurul orasului.

• Matei Corvin. Mama sa era unguroaica, tatal era roman si s-a nascut in casa unui sas; este considerat si azi unul dintre cei mai importanti regi ai Ungariei si categoric cel mai mare lider al Ardealului.

• Orasul-comoara. In secolele XIV-XV, Clujul a fost numit “orasul-comoara” datorita prosperitatii sale si a influentei pe care o avea in politica regatului maghiar.

• Libertate religioasa. Dieta Transilvaniei reunita in 1568 la Turda proclama in premiera mondiala libertatea religiei, iar cimitirul Hajongard din Cluj devine multi-confesional, fapte posibile datorita diversitatii culturilor care existau in aceasta zona.

• Incendiu. In 1655, trei sferturi din cladirile orasului au fost distruse de un incendiu devastator.

• Ciuma. Intre anii 1738-1739, 20% din locuitorii Clujului au murit in epidemia de ciuma, care a ravasit intreaga Europa.

• Biserica Sf. Mihail. Aceasta constructie a fost inceputa in 1316 si continuata timp de 150 de ani; este a doua biserica gotica ca marime din Transilvania, dupa Biserica Neagra din Brasov, si a devenit cladirea-emblema a Clujului.

• Legenda lui Donath. Turcii au incercat sa atace Clujul si dandu-si seama ca un asediu e prea costisitor si lung, deoarece orasul era bogat si se putea sustine, au decis sa devieze cursul Somesului; exista si azi o strada numita “Taietura turcului” in zona respectiva; Donath, un cioban care-si pastea turmele langa padurea Hoia, a observat venirea lor si a alergat sa alerteze orasenii, murind apoi din cauza efortului si devenind un erou local.

• Buna ziua. Se zice ca pe locul actualei strazi Buna Ziua treceau pastorii romani cu turmele de oi, venind sa-si vanda produsele in cetatea Clujului, iar denumirea vine de la salutul romanesc pe care locuitorii maghiari din zona l-au invatat cumparand produsele acestora.