România e plină de genii neînţelese. Mii de oameni din ţara noastră au impresia că au făcut descoperiri senzaţionale care ar revoluţiona umanitatea şi că există un complot împotriva lor, ce nu-i lasă să îşi dezvolte ideile în voie. Presa perpetuează acest mit, publicând periodic materiale despre tot soiul de personaje dubioase, care pretind că deţin cheile universului, iar marile corporaţii, serviciile secrete, guvernul şi alte forţe oculte le pun piedici.
Există însă un loc unde aceşti mioritici minunaţi pot să se desfăşoare şi să fie apreciaţi: saloanele de inventică. An de an, ziarele şi televiziunile (chiar şi cele „serioase”) ne anunţă triumfal că marii inventatori români au luat din nou o mulţime de medalii la aceste reuniuni mondiale şi regionale.
Jurnaliştii care abia sunt capabili să folosească cratima deplâng nepăsarea autorităţilor şi lipsa de interes a companiilor private faţă de aceste veritabile genii din Carpaţi. Publicul e convins că, dacă potenţialul creator al lor ar fi dezlănţuit, patria noastră ar sta la loc de cinste în topul marilor puteri globale!
Mitologia descoperitorilor români nu face decât să amplifice alte legende urbane, existente încă din perioada comunistă sau chiar de mai demult, când toate probleme ţării erau puse pe seama interferenţelor malefice din exterior, care nu permiteau glorioşilor români să acceadă la noi culmi ale prosperităţii şi progresului.
Din păcate însă, realitatea e foarte departe de visele umede ale naţionaliştilor de cârciumă şi ale pensionarilor frustraţi care inventează an de an câte un nou perpetuum mobile. Saloanele de inventică nu sunt organizate de universităţi serioase sau structuri ştiinţifice de prestigiu, ci de organizaţii private. Toţi participanţii primesc premii şi diplome. Sunt doar nişte adunări unde cei veniţi acolo se premiază şi se felicită între ei.
Nu există niciun fel de criterii obiective de selecţie pentru persoanele care doresc să intre în astfel de „competiţii”. Cu alte cuvinte, invenţiile lor nu se testează, nu trebuie să funcţioneze, nu sunt supuse unor analize ştiinţifice. Organizatorii ţin cont doar de ceea ce pretind cei înscrişi, nu au niciun interes să restricţioneze accesul la evenimentele lor. E normal ca România să ia în fiecare an multe premii, pentru că la bătut câmpii şi povestit aberaţii puţini din lume ne egalează.
Centrele de cercetare, care produc rezultate testabile, incrementale, în ritm lent, dar care chiar contribuie la evoluţia omenirii, beneficază de mult mai puţină atenţie din partea mass media decât bâlciurile cu inventatori, care nu generează nimic util societăţii. E mult mai uşor să scoţi însă subiecte de can-can de la personaje pitoreşti, unele chiar cu probleme psihice, gata oricând să vorbească bazaconii prin talk-show-uri, decât de la oamenii de ştiinţă inhibaţi şi scorţoşi, incapabili să explice pe înţelesul prostimii ce fac şi de ce durează atât de mult până se văd rezultatele.
Unii inventatori au intrat deja în folclorul modern, fiind prezenţi la nenumărate emisiuni, mereu cu aceleaşi pretenţii ridicole şi frustrări legate de lipsa ajutorului. Iar moderatorii şi publicul varsă o lacrimă, înjurând iar politicienii şi bogătanii insensibili din patria-mumă. Mi-a rămas în memorie imaginea unui bătrânel care participa la „Românii au talent”, îmbracat cu un costum vechi pe care agăţase o mulţime de medalii şi chiar diplome; adusese la emisiune nişte vechituri ruginite şi spunea că sunt dispozitive excepţionale, pe care, desigur, nimeni nu i le-a cumpărat. Ce oameni răi!…
Îmi amintesc şi de un interviu cu fostul director de la Dacia, care povestea amuzat cum primeşte lunar propuneri de la tot felul de indivizi care susţineau că au creat motoare ce funcţionează cu apă, cu aer, cu unde cosmice sau cu nimic, încălcând cele mai de bază legi ale fizicii. Iar reacţiile telespectatorilor au fost, fireşte, pline de revoltă: de ce nu-i ajută nenorocitul ăsta de corporatist pe marii descoperitori ai neamului? Sigur e o conspiraţie a producătorilor de maşini, care nu vor să se afle despre aceste formidabile realizări!
Sfatul meu este să nu vă entuziasmaţi când mai citiţi articole despre saloanele de inventică. Dacă aveţi timp, încercaţi să aflaţi mai multe despre cum funcţionează aparatele premiate, de multe ori e simplu de găsit legile de bază ale naturii care sunt încălcate. Dacă nu aveţi timp, nu aţi pierdut nimic. Ştiinţa reală şi tehnologia care funcţionează se fac în alte parte. Pentru tabloide (adică cam toată presa românească), acesta nu e decât încă un subiect cu care speră să adune trafic prostind cititorii. Iar cititorii sunt uşor de prostit…
