Recent, craterul Eminescu de pe Mercur a devenit celebru datorită sondei spaţiele Messenger de la NASA, care l-a fotografiat detectând în interiorul acestuia creste muntoase cu o luminozitate spectaculoasă. Craterul are diamterul de 125 kilometri şi a primit numele poetului român în 2008, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Internaţionale a Astronomilor (IAU).
Unul din rolurile organizaţiei IAU este de a denumi obiectele cereşti descoperite de astronomii de pe glob. Conform convenţiilor, se folosesc nume ale unor personalităţi de prestigiu din întreaga lume, a unor personaje mitologice din diferite culturi, a unor locuri de pe Pământ sau pur şi simplu nume proprii din limbile terestre.
România a beneficiat de câteva zeci de denumiri specifice, pentru locuri de pe Lună, Marte, Mercur, Venus, dar şi pentru asteorizi şi comete. Personalităţile româneşti ale căror nume au ajuns în spaţiu sunt: Mihai Eminescu, Elena Văcărescu, Hariclea Darcle, Spiru Haret, Constantin Pârvulescu, Eugeniu Grebenikov, Constantin Brâncuşi, Hermann Oberth, Nicolae Sanduleak, George Enescu, Nicolae Donici, Mirel Birlan, Jean Dragesco, Matei Alexescu şi Victor Daimaca.
Nu există o regulă anume sau o ordine clară în care numele personalităţilor dintr-o anumită cultură ajung pe bolta cerească; depinde de context, de cei care fac propunerile, de data la care se fac descoperirile, de domeniul în care a avut realizări persoana respectivă (sunt evident favorizaţi astronomii şi oamenii de ştiinţă).
Exsită şi obiecte cosmice care poartă nume proprii (de femei) româneşti: Irinuca, Natalia, Veta, Zina, Esterica, precum şi denumiri geografice din ţara noastră: Montes Carpatus, Rhabon Valles, Iazu, Batoş, Danubia, Piatra Neamţ, Salonta şi Transylvania (ultimele două fiind atribuite de astronomi maghiari).
Este admirabilă politica IAU de a evita pe cât posibil nume ale unor personalităţi istorice sau politice controversate, în favoarea personajelor imaginare din legendele omenirii şi a oamenilor de ştiinţă care au contribuit la studierea spaţiului extraterestru. Pe termen lung, micile conflicte şi orgolii naţionale de pe Terra sunt efemere, pe când obiectele cosmice vor rămâne pentru posteritate cu denumirile alese în prezent.
Adrian
9 ianuarie 2012A existat un singur astronaut roman: Dumitri Prunariu. El a zburat in spatiu in 1981, in cadrul unui program al URSS prin care reprezentanti ai tarilor comuniste prietene cu sovieticii au avut ocazia sa experimenteze calatoria in afara Pamantului. Nu a existat niciun roman pe Luna, acolo au ajuns doar 12 americani.
Adrian
10 ianuarie 2012Si eu de altfel! 🙂
Adrian
15 ianuarie 2012Adica, care e problema?