În acest an voi face un experiment, pe care vi-l propun şi vouă. Vreau ca în fiecare săptămână să fac câte o mică schimbare în bine, în viaţa mea. Poate sună prea pretenţios asta, însă ideea e că micile modificări pozitive pe care le „instalezi” în programul tău, dacă devin obiceiuri, se adună şi aduc pe termen lung beneficii foarte mari.
La începutul anului, mulţi dintre noi îşi fac planuri. Am adoptat de la americani expresia „new year resolution” – „rezoluţie de anul nou”, o traducere destul de nefericită. Aceste planuri însă sunt foarte rar puse în practică. De obicei, oamenii le lasă pe hârtie şi îşi continuă treaba la fel ca în trecut sau în cel mai bun caz se ambiţionează să facă schimbări radicale, care ţin doar câteva zile, la începutul lunii ianuarie.
Ne simţim bine când începe un an nou şi înşirăm pe o foaie (sau într-un fişier) scopuri măreţe, ne iluzionăm că viaţa noastră s-a resetat cumva, odată cu calendarul şi vom avea parte de o nouă şansă, de un an în care să facem tot ce n-am realizat întrecut.
Ne minţim că de data asta chiar vom reuşi. Nu prea funcţionează însă, psihologia umană e mult mai complicată, iar motivaţia e foarte greu de păstrat când faci schimbări majore pe mai multe planuri. Poţi face un efort de voinţă, însă resursele în acest sens sunt limitate şi dacă nu eşti într-o situaţie extremă, sunt şanse mari să renunţi la acest efort.
Am văzut mulţi „sfătuitori” pe net care promovau sistemul „30 days trial”, similar cu cel pentru produsele software, în care încerci ceva nou timp de o lună şi dacă funcţionează păstrezi acel lucru în continuare. În principiu, sistemul ăsta sună bine, am însă două probleme cu el. Prima este că poţi face doar 12 schimbări pe an, iar a două este că aceste schimbări trebuie să fie consistente şi pot fi greu de implementat.
Ideea pe care vreau eu s-o testez este de a încerca ceva nou în fiecare săptămână. În felul acesta pot face cel puţin 52 de schimbări pe an, care pot schimba radical anumite aspecte ale existenţei mele, dacă le pot menţine. Sigur, va fi vorba de schimbări mici, însă vor mai uşor de introdus şi păstrat.
Practic, o schimbare majoră poate fi descompusă în mai multe schimări mici, ceea ce o face mai simplu de testat, impactul psihologic şi efortul total fiind mai mici. De exemplu, dacă mi-aş propune să devin vegeterian (ceea ce nu este cazul), aş putea să împart taskul ăsta în mai multe sub-taskuri săptămânale, gen: 1 – nu mai mănânc carne de porc; 2 – nu mai mânânc ouă; 3 – nu mai mănânc peşte; 4 – nu mai mănânc lactate; 5 – nu mai mănânc carne de pui etc.
Cred că aţi înţeles ideea, e ca şi diferenţa între terapia de şoc şi modificarea treptată a unui comportament. Sunt conştient că reacţiile diferă de la persoană la persoană şi că pentru unii nu se potriveşte stilul acesta, ci merg mai bine schimbările bruşte. La mine însă funcţionează modificările graduale, astfel că vreau să experimentez acest sistem. Unele obiceiuri poate vor fi chiar modificate de mai multe ori în cursul anului, având parte de „upgrade-uri” succesive (ex. „merg zilnic 30 minute pe jos” -> „merg zilnic 45 minute pe jos”).
În această primă săptămână am rumegat ideea şi nu am făcut încă o schimbare efectivă în programul meu. Vreau însă să vă amintesc de un obicei fain pe care îl am de câţiva ani, despre care am scris deja. Este vorba de a citi o carte în fiecare săptămână. Veniţi şi voi pe Goodreads, există acolo un challenge special pentru asta, în care puteţi urmări câte cărţi veţi citi în acest an.
Va provoc aşadar şi pe voi să adoptaţi acest sistem. Hai să experimentăm împreună, să vedem dacă merge. Dacă reuşim, la începutul anului viitor vom privi cu totul altfel prietenii care îşi publică pe Facebook rezoluţiile pentru noul an.
 Citeşte o carte){kind=link}
 Citeşte o carte){kind=link}