Ai făcut ceva pentru tine azi? Nu mă refer la mofturi de moment, la lucruri care îţi dau o mică satisfacţie, dar care nu contibuie cu nimic la evoluţia ta. Ai făcut ceva care să te ajute pe termen lung, te-ai perfecţionat în vreun fel, te simţi un om mai bun decât erai ieri, ai senzaţia că ai crescut puţin?
Ai citit vreun articol interesant? Ţi-ai scris gândurile? Ai pus pe hârtie planuri de viitor? Ai citit vreo carte bună? Ai avut o discuţie care să te inspire? Ai văzut un documentar interesant? Ai făcut mişcare? Ai mâncat sănătos? Ai lucrat la proiectele tale, care te vor face independent? Ţi-ai cultivat relaţia cu cei apropiaţi? Ai avut momente de apropiere profundă de altă fiinţă umană? I-ai arătat cuiva că îl (o) iubeşti? Ai învăţat ceva azi?
Aş putea continua cu întrebările. Lista lor e foarte lungă şi e specifică pentru fiecare persoană în parte. Nu toţi dorim să progresăm în aceeaşi direcţie, însă fiecare dintre noi şi-ar dori să o facă. Din păcate, cei mai mulţi rămân la stadiul de dorinţă. Zilele trec, se fac săptămâni, luni şi ani, iar visele noastre se transformă în frustrări sau simple amintiri evocate cu resemnare.
E nevoie însă să începi odată. Sa existe ziua aceea în care pui piciorul în prag şi spui: gata, de azi fac ceea ce îmi doresc, de acum voi lucra la mine însumi, voi deveni mai bun. Nu de mâine, nu de săptămâna viitoare, nu de la data de 1 a lunii sau de anul viitor; de acum!
Sigur că e greu să îţi menţii decizia pentru mult timp; perseverenţa e cea mai dificilă, dar e şi cea care aduce cele mai mari rezultate. Uneori faci greşeala de a te aştepta la schimbări spectaculoase peste noapte; nu se va întâmpla asta. Auto-perfecţionarea, în orice domeniu, este un proces de durată, dureros uneori, dar cu satisfacţii foarte mari pe termen lung.
Seamănă cu construirea unei case: pui cărămidă peste cărămidă, iar până nu este gata nu prea ai la ce să o foloseşti, nu observi decât indirect beneficiile pe parcurs, mai mult gândindu-te la rezultatul final. Schimbarea ta înseamnă (re)construirea propriului EU. Fundaţia o ai deja, iar un punct terminus nu există; depinde de tine dacă te mulţumeşti cu o colibă, cu un bloc gri sau cu un zgărie-nori (sau o vilă luxoasă).
Ce te poate face să rămâi pe acest drum, să-ţi urmăreşti cu consecvenţă scopurile? Fă un exerciţiu: rezervă-ţi zilnic câte 5 minute, dimineaţa şi seara, în care să te gândeşti la tine. E ca şi un fel de rugăciune, doar că în loc de a cere cuiva ceva, vorbeşte cu tine însuţi. După ce te trezeşti, profită de acest nou început pentru a-ţi propune ce doreşti să faci pentru tine în ziua respectivă. Înainte de culcare, fă-ţi un bilanţ, întreabă-te dacă ai evoluat în acea zi.
Nu te descuraja dacă ai zile în care nu ai reuşit să faci mare lucru. Uneori apar probleme neprevăzute sau te laşi dus de val şi uiţi să te ocupi şi de tine. Dacă repeţi însă suficient de mult acest exerciţiu, vei începe să priveşti altfel diferitele situaţii în care eşti pus de-a lungul zilei şi în timp atitudiunea ta se va schimba, vei înţelege care sunt adevăratele tale priorităţi.
Nu există limite de timp sau de vârstă. Evoluţia ta individuală nu e ca o dietă rapidă – care nu funcţionează – ţinută câteva săptămâni. Iar anii tăi nu au relevanţă, niciodată nu eşti prea tânăr sau prea bătrân pentru a începe şi niciodată nu a sosit momentul să te opreşti.
Se spune că dacă cunoşti adevărul, te vei elibera. Parafrazând, eu îţi spun că numai evoluând vei fi fericit. Succes, omule!