Ma uimesc unii oameni. Gandesc atat de putin, chiar si in situatii care le poate influenta intreaga viata! Un exemplu clasic: el si ea sunt impreuna de mai mult timp (poate chiar de cativa ani). Relatia lor nu mai merge. Niste oameni normali la cap ar accepta realitatea si s-ar desparti. Ei insa au alte planuri.
- Hai sa ne mutam impreuna!
- Hai sa ne casatorim!
- Hai sa facem un copil!
Daca relatia nu merge cand stau separat, cum isi imagineaza oare ca o sa mearga cand stau impreuna si se vad toata ziua? Timpul prea scurt petrecut impreuna sau insuficienta lipsa de intimitate nu sunt scuze pentru problemele din relatia lor. A te muta impreuna e un pas important, trebuie sa se inteleaga mai intai ca doua persoane independente si numai cand sunt siguri de aceasta decizie sa o puna in aplicare. Relatia se schimba radical dupa ce se vor muta impreuna: o sa apara o multime de probleme de rutina care trebuie rezolvate zilnic, legatura intre ei trebuie sa fie consolidata pentru ca acestea sa nu duca la plictiseala sau oboseala.
N-o sa inteleg niciodata de ce cred unii ca o hartie schimba radical o relatie inter-umana. Asta e casatoria: o hartie de la primarie. Nimic altceva. Un angajament pe termn lung il poti lua si fara hartii semnate. Dragostea nu are nevoie de hartii. Asocierea in afaceri sau cumpararea unei case impreuna cu cineva se pot face cu alte tipuri de contracte. Cred mai degraba ca oamenii au nevoie de casatorie datorita nesigurantei lor. Sunt prea slabi. Nu au incredere in ei si implicit nici in partener. O casatorie nu salveaza o relatie. Nu schimba de fapt nimic fundamental intr-o relatie. Nu poti obliga pe cineva sa iubeasca mai mult sau sa se poarte intr-un anumit fel. Din contra, daca relatia mergea prost, dupa casatorie ambii parteneri vor face si mai putine eforturi, pentru ca au hartia aia si cred ca totul e ok. Iar dupa cateva luni intervine divortul.
Asta e cea ma mare prostie care se poate face intr-o relatie nereusita. Daca primele doua sunt reversibile, varianta aceasta aduce o responsabilitate pentru tot restul vietii. Un copil nu e un obiect pe care-l cumperi de la supermarket dintr-un moft! Sa aduci pe lume o noua viata e o decizie cruciala. Trebuie sa fie ambii parinti pregatiti pentru acest pas. Altfel, viata noului nascut, intr-o familie dezorganizata, va fi compromisa din start. Un copil nu are cum sa salveze o relatie. El aduce mult mai mult obligatii, creste nivelul de stres si scade intimitatea din cuplu. Chiar daca cei doi vor alege sa ramana impreuna de dragul lui, nu inseamna ca vor fi si fericiti. Iar sa-si traiasca toata viata intr-un compromis… nu cred ca isi doreste cineva.
Nu-mi spuneti ca nu cunoasteti cupluri care au apelat la una din „solutiile” astea. Eu stiu mai multe. Nu stiu insa ce-a fost in capul lor…